Guvernul a adoptat reforma administraţiei şi măsurile de relansare economică

Guvernul anunţă că a aprobat în şedinţa de marţi seara pachetul de reformă administrativă pregătit de Ministerul Dezvoltării şi validat de Coaliţia de guvernare, dar şi măsurile de relansare economică. În privinţa reformei administraţiei publice, ministrul de resort, Cseke Attila, afirmă că noile măsuri vizează accelerarea descentralizării, impulsionarea dezvoltării locale şi eficientizarea aparatului de stat, cu scopul de a oferi servicii publice mai bune cetăţenilor.

Premierul Ilie Bolojan a precizat, în conferinţa de presă susţinută după şedinţa de Guvern împreună cu miniştrii Cseke Attila şi Alexandru Nazare, că ordonanţa de urgenţă privind relansarea economică vine în completarea cadrului fiscal şi bugetar în vigoare.

"Am adoptat două ordonanţe importante, cea privind relansarea economică şi cea privind reforma în administraţie", a afirmat premierul. Urmează ca în lunile următoare să adoptăm fiecare schemă de sprijin care este propusă în această ordonanţă în aşa fel încât aceste scheme să fie ancore de creştere în fiecare domeniu de activitate care este prevăzut în ordonanţă", a precizat Ilie Bolojan.

• Descentralizarea administraţiei publice

Pachetul reformelor din adminstraţie conţine trei părţi, a declarat seke Attila, detaliind că una dintre ele este „legată de descentralizare, cu proceduri mult simplificate, fără birocraţie prea multă”. De asemenea, acesta a menţionat că măsurile vor elimina blocajele birocrative care au încetinit până acum procesul de descentralizare.

Ministrul a mai subliniat că administraţiile locale vor avea mai multă autonomie în luarea deciziilor cu impact direct asupra comunităţilor. Printre exemplele oferite se numără posibilitatea de a muta sălile de jocuri de noroc în afara zonelor locuite sau chiar de a le interzice pe raza localităţii.

Făcând referire la prevederile descentralizării accelerate, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că „se simplifică măsurile de descentralizare şi transferul activelor care nu sunt acum bine gestionate de către structura centrală, de exemplu bazele sportive. Acest pachet vine să întărească autoritatea administraţiei locale”.

• Sprijin pentru proiectele locale

Noile reglementări facilitează accesul primăriilor la finanţare şi simplifică procedurile administrative. Dacă până în prezent era necesară aprobarea autorităţilor centrale pentru anumite demersuri, de acum înainte atestarea domeniului public va fi obţinută direct de la prefectura judeţeană.

„Noile prevederi servesc interesul public: în clădirile renovate, care erau, până acum, neutilizate, pot fi înfiinţate creşe, cabinete medicale, grădiniţe”, a precizat ministrul Cseke Attila.

De asemenea, ministrul Atilla a precizat că este prevăzută flexibilizarea gestionării imobilelor. În prezent, clădirile aflate în proprietatea statului nu pot fi oferite gratuit spre folosinţă, ceea ce a generat situaţii nepractice - de exemplu, în cazul în care o primărie construia un sediu destinat poliţiei. Noua legislaţie simplifică aceste proceduri.

Astfel, autorităţile locale vor beneficia de un proces simplificat atunci când solicită preluarea imobilelor abandonate sau fără proprietar cunoscut.

„Va exista posibilitatea transferurilor imobilelor neînscris în cartea funciară cu posibilitatea înscrierii lor în trei ani”, a mai declarat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Premierul Ilie Bolojan a precizat despre aceste eficientizări că „susţin descentralizarea, aducând prevederi importante privind simplificarea procedurilor de descentralizare şi transferul activelor către autorităţi locale care au angajamente explicite de a le reabilita

• Administraţii locale mai eficiente

Pachetul aduce şi simplificări în organizarea de evenimente locale. Până acum, închirierea de spaţii pentru producători sau comercianţi presupunea proceduri de achiziţie publică costisitoare şi birocratice, uneori mai scumpe decât veniturile generate. În anumite limite, aceste proceduri vor fi reduse.

„Sunt propuneri de simplificare a închirierilor bunurilor statului ca să nu mai avem nevoie de licitaţii pentru a pune un bancomat sau altceva într-o instituţie publică”, a afirmat Atilla.

Pentru a suplini lipsa de personal, un specialist în proiecte va putea lucra part-time în două primării. De asemenea, instituţiile publice, precum prefecturile şi primăriile, vor putea să îşi ofere reciproc imobile în folosinţă gratuită. Actul normativ va intra în vigoare în câteva zile.

„Pachetul generează politici în mai multe domenii şi întăreşte capacitatea administrativă a autorităţilor locale. Autorităţile locale vor putea decide dacă permit jocurile de noroc pe teritoriul lor” a declarat Bolojan.

• Reducerea aparatului administrativ

Reforma prevede şi diminuarea personalului din administraţia centrală. „Reducem aparatul administrativ central: numărul posturilor din cabinetele miniştrilor şi din cabinetele demnitarilor aleşi din administraţia centrală şi locală va scădea semnificativ. În total, vor fi desfiinţate 6.409 posturi, ocupate şi vacante. Numărul angajaţilor din administraţia publică centrală va scădea cu 10%, cu excepţia personalului din educaţie, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale şi serviciile publice de ambulanţă”, a anunţat Cseke Attila.

La nivel local, autorităţile vor avea în 2026 posibilitatea de a opta între reducerea numărului de posturi sau diminuarea cheltuielilor salariale. Începând din 2027, însă, 30% din totalul posturilor vor trebui eliminate.

Potrivit datelor prezentate, 731 de unităţi administrativ-teritoriale funcţionează deja cu un număr adecvat de angajaţi şi nu vor fi obligate să facă reduceri suplimentare. În celelalte cazuri, scăderea medie estimată la nivel naţional este de aproximativ 10% din posturile ocupate. Numărul angajaţilor din primăriile comunelor mari va fi ajustat proporţional cu populaţia.

„Măsurile vor face să avem o îmbunătăţire a administraţiei. Prin măsurile propuse pentru administraţia centrală se vor aplica măsuri de auditarea cheltuielilor de personal, creşterea vârstei de pensionare în sectoare care ţin de ordine publică şi siguranţă naţional”, a declarat premierul.

• Măsuri pentru echitate socială

Pachetul introduce şi reguli mai stricte privind achitarea obligaţiilor către bugetele locale. La tranzacţionarea unui imobil sau a unui autovehicul, atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul vor trebui să demonstreze că şi-au achitat datoriile către autoritatea locală.

Amenzile de circulaţie aplicate legal vor trebui plătite, iar în cazul neachitării în termen de 90 de zile, permisul de conducere va putea fi suspendat temporar, pentru o perioadă proporţională cu suma restantă. De exemplu, o zi pentru 50 de lei sau zece zile pentru 500 de lei. Documentul nu va fi reţinut fizic, însă valabilitatea acestuia va fi suspendată temporar.

„În primul rând, face cele două administraţii mai eficiente, propunând audituri de personal şi reducerea cheltuielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate, ceea ce va face să avem o administraţie atât locală, cât şi centrală mai eficientă în anii următori, reducând bazele de cheltuieli ale administraţiei din România. De asemenea, vine cu câteva precizări foarte importante care ţin de susţinerea descentralizării, un lucru despre care s-a vorbit de foarte multe ori, dar din păcate s-a făcut destul de puţin”, a mai punctat premierul Ilie Bolojan.

Totodată, Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a prezentat principalele măsuri incluse în pachetul de relansare economică adoptat de Guvern, subliniind că acestea vizează atât sprijinirea mediului de afaceri, cât şi atragerea de investiţii strategice în ţara noastră.

Potrivit ministrului Finanţelor, noile reglementări includ „bonificaţiile fiscale şi tot ce înseamnă măsuri pentru lichiditatea de pe piaţă şi să ajute antreprenorii, introducem amortizarea superaccelerată”.

Un capitol distinct îl reprezintă schemele sectoriale. Ministrul Alexandru Nazare a precizat că schema dedicată resurselor minerale va fi administrată de Ministerul Economiei, iar cea destinată sectorului apărării va fi implementată prin hotărâre de guvern, în colaborare între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei.

În total, pentru toate schemele incluse în pachet este prevăzut un buget de 5 miliarde de euro până în anul 2032. Impactul estimat doar pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de euro, a arătat ministrul.

Nazare a subliniat că România dispune, în premieră, de un instrument dedicat atragerii marilor investiţii. „România are un instrument prin care să atragă investiţii mari, instrument pe care până acum nu l-am avut. Nu am oferit investitorilor strategici condiţiile necesare pentru a veni în România”, a afirmat acesta.

Totodată, pachetul introduce un credit fiscal pentru cercetare şi inovare, menit să sprijine dezvoltarea şi extinderea proiectelor antreprenoriale provenite din mediul universitar, facilitând astfel transformarea ideilor în afaceri scalabile.